Algele
Sunt bogate în potasiu. Pe lângă potasiu, alegele conţin iod, proteine, magneziu şi alte minerale, în cantităţi mai mari decât în cele mai multe din legume.

Ciupercile
Sporii prin care se înmulţesc ciupercile sunt “ucişi” de pesticide, astfel încât singura soluţie este creşterea ciupercilor într-un mediu organic, cu îngrăşământ natural. Sunt bogate în fier şi proteine.

Măcrişul de baltă (Năsturel)
Această plantă nu creşte niciodată cu fertilizatori chimici. Conţine mai mult fier decât spanacul.

Afinele
Afinele din sălbăticie au mai mulţi antioxidanţi decât cele cultivate, însă, indiferent unde cresc, afinele sunt excelente pentru a contracara sensibilitatea la insulină, sensibilitatea care poate duce la diabet.

Orez sălbatic
Bogat în vitamine, fibre şi vitamine B, orezul sălbatic este recoltat de secole, din canoe, de triburile amerindiene care locuiesc în unele zone din Wisconsin, Michigan şi Minnesota. 

Carne de vânat
Carnea de vânat nu are hormoni, antibiotice şi nici bacteria rezistentă la antibiotice, întâlnită adesea în ferme. Carnea de vânat are şi mai puţine calorii, mai puţine grăsimi saturate şi niveluri scăzute de colesterol.

Sirop de arţar
Ai nevoie de doar o picătură de sirop de arţar pentru a îndulci cafeaua sau pentru prăjiturile pe care le faci. Oamenii de ştiinţă au descoperit recent în siropul de arţar 50 de compuşi care lupta cu cancerul şi bolile de inimă.

Miere
Mierea e bogată în antioxidanţi şi deseori este folosită ca antiseptic la răni. Conţine fitoestrogeni, iar aceştia previn apariţia cancerului de sân şi de prostată.

Alune de pădure
Sunt bogate în proteine şi conţin câteva minerale strict necesare organismului.

Sursa: Realitatea.net

Conceptul promovat cu ocazia “Organic Fest” are in vedere incurajarea unui regim de viata sanatos, prin prezentarea celor mai noi produse alimentare, de ingrijire corporala, dar si prin activitati sportive ce se vor desfasura in aceasta perioada.

Sursa: Ecomagazin

Înfiinţată în anul 1961, WWF este cea mai importantă organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.

Conform Raportului Planeta Vie 2012, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Înseamnă că Pământul are nevoie de un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.

Totuși, nu toți locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În țările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Quatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Belgia, Australia, Canada, Olanda şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform ediţiei 2012.

La polul opus se află țările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și consumul se situează mult sub nivelul din țările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, țările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Teritoriul Palestinian Ocupat, Timor-Leste, Afghanistan, Haiti, Enitrea, Bangladesh, Rwanda, Pakistan, Republica Democratică Congo, Nepal.

Amprenta asupra apei

Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai gravă. Cel puţin 2.7 miliarde de oameni trăiesc în zone care se confruntă cu secetă accentuată minim o lună pe an. De asemenea, oceanele planetei sunt grav afectate de poluare şi supraexploatare. Pescuitul în oceane a crescut de 5 ori în ultimele 6 decenii, de la 19 milioane de tone în 1950, la 87 de milioane de tone în 2005.

Câte planete „consumă” România?

România are o amprentă ecologică medie de 2.84 hectare pe cap de locuitor - ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.84 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă.  Deși impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul țărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

Provocarea pe care o lansează raportul este: cum va putea planeta să asigure hrană, apă şi energie pentru 10 miliarde de locuitori (proiecţia ONU pentru 2050), păstrându-şi, în acelaşi timp, biodiversitatea şi ecosistemele?

WWF propune modelul One Planet (O singură planetă), o perspectivă bazată pe gestionarea, stăpânirea şi împărţirea resurselor naturale în limitele ecologice ale Pământului. Modelul se bazează pe principiul `alegeri mai bune`, aplicat la toate nivelurile, de la cel individual, la cel politic şi economic.
WWF aminteşte că este necesar să se investească în capitalul natural : extinderea suprafețelor de arii protejate, conservarea și regenerarea pădurilor, un management corespunzător al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucția zonelor umede. Alături de aceste investiții directe, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe investiția în biocapacitate - introducerea, la scară largă, a unor practici agricole sustenabile, dar și activități de producție care mențin un echilibru între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung, așa cum este schema de certificare FSC (Forest Stewardship Council).

Pentru 2012, suma alocata se ridica la aproape 40 de milioane de euro (vezi tabel), iar din suma totala alocata in cei 7 ani, aproximativ 172 milioane euro reprezinta finantarea din Fondul European de Dezvoltare Regionala si aproximativ 19,1 milioane euro, cofinantare de la bugetul de stat.

Suma acordata in 2012 este aproximativ egala cu cea din 2011 sau din 2010 si de peste 2 ori mai mare decat in 2008, respectiv 2007.

Fondurile ramase disponibile sunt de aproximativ 52 milioane de euro, iar cererile de finantare, pentru 2012, pot fi depuse pana in 6 iulie a.c.

„Pana in prezent, incepand din 2007, au fost aprobate 155 proiecte, dintre care 71 de proiecte, in 2011, cu o valoarea totala eligibila de aproximativ 59 milioane euro. Monitorizarea implementarii proiectelor este asigurata de catre Directia Fonduri Structurale din cadrul Autoritatii de Management. Rezultatele cele mai importante ale acestor proiecte vor fi planurile de management pentru siturile Natura 2000/Arii Naturale Protejate de interes national, prin care se vor stabili masuri de management conform statutelor de protectie, precum si masuri de conservare a speciilor de fauna si flora de importanta comunitara/nationala”, a declarat, pentru Green Report, Adrian Mandroiu, director general AM POS Mediu.

Una dintre activitatile finantate in cadrul Axei Prioritare 4 este „Instruirea si cresterea capacitatii institutionale a structurilor de management ale siturilor Natura 2000 si ale ariilor naturale protejate.

Sursa: Green-Report

Numai in week-endul care a trecut apa a adus la mal noua mamifere marine, unele in stare avansata de putrefactie. Biologii spun ca delfinii, multi dintre ei pui, au murit prin asfixiere dupa ce au fost prinsi in plasele de pescuit intinse ilegal de-a lungul regiunii costiere, pe care acum incearca sa le recupereze impreuna cu politistii de frontiera.

Biologii ii avertizeaza pe turisti sa nu intre in contact cu eventualele cadavre de delfini pe care le pot gasi pe tarm deoarece acestea pot constitui focare de infectie.

Anul trecut, aproape 130 de delfini au fost gasiti morti pe tarmul romanesc al Marii Negre. Cauza decesului a fost in cele mai multe dintre cazuri, tot prinderea in plasele de pescuit ale braconierilor.

Sursa: ReporterNTV

RFI Romania se alatura acestei initiative asa cum a facut si cu PARK(ing) Day, ziua in care am transformat parcarile din marile aglomeratii urbane in parcuri sau cu ocazia Zilei Mondiale a Apei  - doua concepte noi care au strans sute de adepti in Capitala si in alte orase din tara.

Ne dorim ca anul acesta copiii sa fie “Salvatorii Pamantului”. Cele mai inspirate idei de salvare a planetei vor fi premiate, dorind ca prin aceasta campanie sa aducem problemele de mediu in atentia generatiilor viitoare. Ii provocam pe cei mici, cu varste cuprinse intre 5 si 12 ani, sa realizeze un desen cu tema “Salvati Pamantul” si sa ni-l trimita prin mail (fotografia nu trebuie sa depaseasca 300k) pe adresa concurs@rfi.ro, impreuna cu o scurta poveste a acestui desen.

Efortul celor mici nu va fi zadarnic pentru ca fiecare participant va primi automat un puzzle personalizat Ziua Mondiala a Mediului.

Implica-te in “Salvarea Pamantului” toata luna mai! Iar de Ziua Mondiala a Mediului, pe 5 iunie, RFI Romania va realiza o expozitie cu cele mai inspirate desene ale micilor salvatori.

Sursa: Ecomagazin.ro

Studiul elaborat de Greenpeace arata ca suprafața forestiera totala despadurita si degradata, in perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare - aproximativ 28.000 hectare pe an. Cele mai afectate  judete sunt Suceava, Harghita, Arges, Maramurea si Cluj

Padurile acopera aproximativ 29% din suprafața Romaniei fata de media tarilor Uniunii Europene, care este de 42% si sunt concentrate in principal in zona montana.

„Studiul Greenpeace releva ca aproape jumatate, mai exact 48,95% din suprafetele despadurite in perioada 2000-2011 se afla in actualele arii protejate. Mai grav este faptul ca sunt afectate chiar padurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. In comparatie cu alte tari din Europa, unde suprafețele ramase sunt mult mai mici, Romania are 218.500 de hectare de paduri virgine,” declara Doina Danciu, coordonator de campanii Greenpeace Romania.

Greenpeace a lansat astazi harta suprafetelor despadurite din Romania, in perioada 2000-2011, solicitand, cu aceasta ocazie, Ministrului Mediului si Padurilor sa ia masuri urgente pentru protejarea padurilor.

Sursa: greenpeace.org

Tot ceea ce ajunge in ocean fie se descompune, fie se lasa in partea de jos a acestuia, ori este strivit si dezagregat sub impactul valurilor si a radiatiei solare in fragmente mici de circa 2-3 centimetri sau chiar mai mici.

Oceanografii isi exprimasera anterior temerea ca fragmentele mici de plastic ar putea ajunge in caile respiratorii ale balenelor, delfinilor si altor mamifere.

De data aceasta, oamenii de stiinta de la cunoscutul Institut Scripps au scos in evidenta si alte consecinte ale acumularii de deseuri din plastic in ocean. Bunaoara, paianjenii de mare Halobates sericeus care se multiplica rapid pe fragmentele de plastic ce plutesc in ocean, pe care isi depun ouale. Cu 40 de ani in urma un astfel de fenomen nu se intampla. In plus, in cazul a 9% din pestele prins intre insulele Hawaii si California s-au detectat resturi de plastic in stomac.

Conform estimarilor, pestii de la adancimi nu prea mari pot absorbi pana la 12.000-24.000 de tone de plastic pe an.

Sursa: Ecomagazin.ro

Proiectul “Let’s Do It, Romania!” se desfasoara in fiecare an si isi propune sa responsabilizeze autoritatile si cetatenii in ceea ce priveste grija fata de mediu.

O cura cu extractele obtinute din aceste ramurele are rezultate remarcabile dovedite in combaterea virusurilor, in lupta cu bacteriile si microorganismele, contribuind astfel la revigorarea sistemului imunitar.

Terapeutii recomanda insa ca bolnavii hepaticii in paralel recomandarile doctorului, sa foloseasca si un remediu natural obtinut din ramurele tinere de prun.

Numerosi pacienti, diagnosticati cu suferinte hepatice au facut o cura cu decoctul preparat din ramurele de prun si efectele au fost peste asteptari, pentru ca boala nu le-a mai creat necazuri. Decoctul de prun a avut rezultate foarte bune si in cazul afectiunilor respiratorii, in gripe si raceli.

Ramurelele de mar combat virozele respiratorii
Deseori, primavara, persoanele cu o imunitate scazuta, sunt victimele afectiunilor respiratorii. Vremea capricioasa si variatiile de temperatura afecteaza mai ales femeile care sunt candidate la curelor de slabit, dar si persoanele suferinde de astm.

Persoanele sensibile la variatiile de temperatura, care s-au confruntat cu astfel de probleme la inceputul primaverii, au reusit sa se vindece destul de repede si sa se revigoreze cu ajutorul unui ceai preparat din ramurele tinere de mar.

Preparatele din crengute tinere de par sunt recomandate pentru bolile de rinichi. Ceaiurile ajuta la eliminarea acidului uric din corp, avand si un efect depurativ pentru tot organismul.

In acelasi timp, extractele obtinute din ramurele de par au proprietati antiseptice si cicatrizante si de aceea sunt indicate si in tratamentul unor afectiuni si ulcere ale pielii.

Leacul din crengute de visin combate edemele
Odata cu venirea caldurii, multe persoane se confrunta cu necazuri provocate de edeme. Picioarele umflate ale acestor bolnavi seamana cu niste „butuci” si din acest motiv suferinzii se deplaseaza foarte greu, iar durerile sunt insuportabile.

In astfel de situatii, remediile care s-au dovedit foarte bune se prepara din ramurele tinere de visin. Si in cazul inflamatiilor la nivelul rinichilor, ceaiul din crengute de visin imbunatatesc starea de sanatate a bolnavilor.

Citeste tot articolul pe: Ecomagazin.ro

Comportamentul acestora a fost analizat de oamenii de stiinta, insa cercetatorii nu au reusit sa inteleaga de ce delfinii ii ajuta in acest fel pe oameni.

Oamenii de stiinta au descoperit ca dintr-o populatie formata din 150 de delfini, doar 50 ii ajuta pe pescari in timp ce ceilalti stau deoparte.

Sursa: Ziare.com

StudentObike este primul proiect national de inchiriere gratuita de biciclete destinat studentilor si este realizat de Raiffeisen Bank si Green Revolution.

“Prin programul StudentObike dorim sa ii incurajam pe studentii din Iasi, Brasov, Cluj si Bucuresti sa continue sa foloseasca bicicleta si in 2012 nu doar pentru timpul liber ci si ca mijloc de transport alternativ, inlocuind mersul cu masina sau cu mijloacele de transport in comun. Mersul pe bicicleta este o activitate sportiva foarte sanatoasa si eco luand in considerare gradul ridicat de poluare din orasele din Romania”, a declarat Corina Vasile, directorul de comunicare si relatii publice Raiffeisen Bank.

“StudenObike se adreseaza studentilor si vizeaza responsabilizarea acestora fata de mediu. Incercam sa aratam ca putem avea o viata mai sanatoasa si un oras curat reinvatand sa folosim bicicleta. Ne propunem ca mesajul nostru sa fie transmis dincolo de studenti si le oferim posibilitatea de a alege bicicleta atat ca mijloc de transport alternativ, sanatos si prietenos cu mediu cat si ca o modalitate placuta de a face sport. Prin implicarea si entuziasmul studentilor de a alege bicicleta ne dorim sa crestem numarul de peste 40.000 de utilizatori din anii trecuti.” a declarat reprezentantul Green Revolution.

Centrele StudentObike pun gratuit la dispozitia studentilor 300 de biciclete: 150 de biciclete in Bucuresti, 50 in Brasov, 50 in Cluj-Napoca si 50 de biciclete in Iasi.
Bicicletele vor putea fi folosite atat in campusul universitar cat si in afara acestuia, de luni pana vineri, intre orele 9:00 – 17:00, pe baza legitimatiei valabile de student si a unui act de identitate.

Sursa: Green-report.ro

„Exista mai multe pontoane de-a lungul Dambovitei unde ar putea fi ancorate barcute”, a mai spus purtatorul de cuvant. „Totodata, mai multe zone ar putea fi amenajate pentru practicarea navigatiei de agrement”, a adaugat Agiu.

Perimetrele care se preteaza cel mai bine pentru organizarea activitatilor acvatice sunt cele din centrul Capitalei. „De exemplu, zonele din aproprierea Operetei, a sediului Registrului Comertului, dar si cele din cartierul Grozavesti ori din Piata Unirii, pot fi amenajate astfel incat bucurestenii sa se poata plimba cu barca pe Dambovita”, a lamurit purtatorul de cuvant al ANAR. Intr-adevar, raul nu ar suporta ambarcatiuni voluminoase si dotate cu motor puternic, insa barcutele si hidrobicicletele ar fi binevenite.

Pana acum, nicio institutie publica nu a solicitat vreo autorizatie in vederea organizarii activitatilor de agrement pe rau. Numai Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 a initiat un proiect de acest fel, la inceputul acestui an, insa nu s-a concretizat inca. Organizatia si-a propus sa deschida un centru de inchiriat barci chiar langa Biblioteca Nationala din Bulevardul Unirii.

De asemenea, in decembrie 2010, primarul general Sorin Oprescu propunea construirea unor panouri cu iedera si iarba pe malurile apei curgatoare. Acestea ar fi urmat sa fie dotate cu ventilatoare, becuri si panouri fotovoltaice, astfel incat calitatea aerului sa fie imbunatatita. Nici aceasta idee nu s-a concretizat insa.

Sursa: Ecomagazin.ro

Pentru amenajarea lor, arhitectii isi pot prezenta ideile in cadrul concursului Picnic Design 2012, organizat de Eco-Rom Ambalaje in colaborare cu Green Revolution.

Concursul se desfasoara in perioada 7 mai – 4 iunie, iar rezultatele lui vor oferi administratiilor locale un model de amenajare a zonei de picnic cu un design practic si cu un impact minim asupra spatiului natural.

Propunerile lansate de arhitecti vor fi ierarhizate pe criterii estetice, cu conditia sa respecte cerintele functionale impuse de noua Lege a Picnicului si de bugetul alocat concursului. Proiectele trebuie sa ofere o solutie durabila, usor de adaptat si implementat in cat mai multe zone din tara.

Sursa: Gree-report.ro

Dacă ritmul topirii se va menţine la acest nivel, gheţarii din Groenlanda vor contribui la creşterea nivelului oceanului planetar cu 10 centimetri până în 2100.

Cumulând toate cauzele creşterii nivelului mării, cercetătorii estimează că până la finalul acestui secol oceanul planetar va creşte în înălţime cu 90 de centimetri.

Calculele au fost realizate în urma studierii din satelit a peste 200 de gheţari. Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Science.

Gheţarii se topesc în urma temperaturilor mai ridicate înregistrate în timpul verii în Groenlanda, înregistrându-se o creştere medie de 1 grad Celsius în ultimul deceniu.

Un gheţar celebru din nord-vestul Groenlandei, intitulat Jakobshavn, înregistrează o topire accelerată, pierzând 11,3 kilometri pe an. Astfel, gheţarul pierde 1 metru de gheaţă pe oră. Eric Rignot, un specialist în gheţari de la Universitatea California, afirmă că o persoană poate vedea topirea gheţarului privindu-l doar 20 de minute.

Sursa: Descopera.ro

Barca, lunga de 31 de metri si lata de 15, este acoperita de 537 de metri patrati de panouri solare, care furnizeaza energie pentru 4 motoare electrice. Viteza maxima pe care o poate atinge TÛRANOR PlanetSolar este de 14 noduri.

La bordul ambarcatiunii s-a aflat, pe parcursul a un an si jumatate, cat a durat calatoria, un echipaj format din cinci persoane.

Sursa: Ziare.com

In cazul in care biblioteca din Cacica va primi certificarea, cladirea va deveni prima cladire de acest fel din Europa si a cincea in lume.

“Proiectul bibliotecii ecologice a fost initiat in vara anului 2010 de catre Consiliul Roman pentru Cladiri Verzi si Biblionet, iar tehnicile de construcţie precum si materialele selectionate pentru renovare vor atinge cele mai inalte standarde de sustenabilitate si responsabilitate fata de om si mediul inconjurator. Pentru ca proiectul ecoBiblioteca sa obtina certificarea, este necesara indeplinirea a două conditii - toate imperativele atribuite tipologiei renovare vor trebui indeplinite si proiectul va trebui sa fie operational pentru cel putin 12 luni consecutive inainte de evaluare”, spun reprezentantii companiei.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa, proiectul va fi prevazut cu un sistem de drenare a apei, care va proteja constructia de eventuale inindatii si va folosi apa pluviala pentru irigarea terenului.

De asemena, se va utiliza fantana existenta pe sit ca sursa de apa potabila.

Partea de energie va fi asigurata prin intermediul unor panouri solare pentru electricitate si o pompa de caldura geotermala.

Santierul a fost deschis in anul 2011, iar lucrarile de tencuiala si finisare sunt programate sa inceapa luna acesta, urmand ca pana la sfarsitul verii cladirea si situl pe care se afla sa fie date in folosinta.

Sursa: Green-report.ro

Florile de banutei, bine uscate si tinute in pungi de hartie sau saculeti de panza, pot fi folosite timp de doi ani de la recoltare. Frunzele de banutei, mestecate ca atare, vindeca gingivita si stopeaza abcesele dentare.

Frunzele si florile de banutei se adauga in salate, in cure de cate zece zile, pentru prevenirea bolilor respiratorii, si in cure de macar o luna, daca bolile respiratorii sunt deja instalate.

Ceaiul din banutei se prepara punand la inmuiat, pentru 4-5 ore, o mana de flori proaspete, tocate marunt, intr-o jumatate de litru de apa rece, dupa care se filtreaza si lichidul rezultat se lasa deoparte.

Apoi, florile se oparesc cu o jumatate de litru de apa clocotita si vasul se tine acoperit pana ce lichidul se raceste. La sfarsit, se filtreaza si cele doua extracte se combina, obtinandu-se aproximativ un litru de ceai care se bea in trei reprize, inainte de mesele principale.

In alimentatie, florile proaspete de banutei se folosesc la salata, cu ceapa verde, ulei de masline si zeama de lamaie si ca ingredient in supele si ciorbele de primavara, alaturi de alte verdeturi de sezon, precum urzica, stevie, spanac. In supe si ciorbe, florile de banutei se adauga numai dupa ce s-a inchis focul. Florile proaspete de banutei sunt folosite si ca adaos la salatele de fructe.

Sursa: Ziare.com

Centrala a fost pusă în funcţiune pe data de 19 aprilie, anul curent, iar planurile de extindere continuă, astfel încât autorităţile speră ca, în anul 2013, centrala să furnizeze 1.000 Megawaţi. Centrala a fost construită pe o suprafaţă de peste 2.000 hectare, în apropierea satului Charanka, districtul Patan, din nordul statului Gujarat.

India intenţionează ca, până în anul 2020, circa 15 % din totalul de energie necesară ţării să provină din surse nepoluante. Prin comparaţie, la ora actuală doar 6% din energia necesară Indiei provine din surse “verzi”.

Sursa: Descopera.ro

Proiectul a fost lansat in decembrie 2011 de Eco-Rom Ambalaje, in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu. Cartile reprezinta un auxiliar curricular destinat claselor a III-a si a IV-a.

1700 de copii au primit manuale anul trecut, iar noile carti ajung acum la 3.300 de elevi din orasele Medias, Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Saliste si Talmaciu, precum si din 56 de localitati rurale ale judetului Sibiu.

Scopul manualului este informarea si educarea elevilor din judetul Sibiu cu privire la colectarea selectiva si reciclarea ambalajelor, in vederea formarii deprinderilor in gestionarea responsabila a deseurilor. Manualul intitulat “Invatam sa reciclam ambalajele!”, adresat copiilor, va fi insotit de un material informativ destinat sprijinirii profesorilor in derularea cursurilor despre colectare selectiva si reciclare.

Anul trecut, sibienii au colectat selectiv circa 1000 de tone de deseuri de ambalaje. Cele mai mari cantitati reciclate au fost hartie-carton – 388 tone, urmate de cele de plastic – 358 tone (dintre care 295 tone de PET), sticla – 243 tone si metal – 10 tone. In prezent, peste 296.000 locuitori ai judetului Sibiu beneficiaza de sistemul de colectare selectiva pus la dispozitie de Eco-Rom Ambalaje. Peste 272. 000 de sibieni au acces la pubelele colorate de colectare selectiva, iar 24.000 sunt arondati sistemului de colectare selectiva cu saci.

Sistemul de colectare selectiva, in containere sau in saci, este implementat de Eco-Rom Ambalaje si in Municipiul Bucuresti. De exemplu, in Sectorul 6, firma URBAN, in cooperare cu Eco-Rom, colecteaza selectiv circa 20 de tone de deseuri pe luna, a precizat, pentru Green Report, Cristian Lazar, seful Serviciului Marketing de la URBAN S.A. In Capitala, pubelele sunt destinate in principal colectarii deseurilor de la blocuri, iar sacii sunt destinati locuintelor individuale.

Sursa: Green-report.ro

viagra