Calculeaza amprenta de carbon, Emisii CO2, incalzirea gloabala a planetei, ce poti face tu?, salveaza planeta prin lucruri mici

Semintele traditionale: Inventia naturii, ilegala in Romania

Agricultura tradiţională, cea preindustrială, urmează ritmul naturii, nu gustă substanţele chimice, doar îngrăşământul natural, practică rotaţia culturilor şi foloseşte “resurse vegetale tradiționale”. Mai exact, varietăți sau soiuri locale de plante și semințele lor – semințe tradiționale, locale sau țărănești. Acestea din urmă sunt cultivate și conservate de țărani de mii de ani (motiv pentru care li se mai zice și “semințe vechi”) pe teritoriul unei țări. Milenii la rând, aflăm de la clujeanul Attila Szocs, de la asociația țărănească Eco Ruralis, agricultorii din toată lumea au produs, selectat și îmbunătățit noi și noi varietăți de plante, respectând pământul și regulile naturii.

“În timpuri antice”, spune tânărul agricultor, “nu se punea problema protejării resurselor genetice și nici cea a unei agriculturi durabile pentru că oamenii știau clar că o civilizație care își pierde semințele și își distruge solul este o civilizație pe moarte”. Așa că țăranii făceau schimb de semințe. Faptul că nu le-au ținut doar pentru ei, cum vrea s-o facă Monsanto și alții cu semințele lor cu copyright, a dus la îmbunătățirea soiurilor de plante (ameliorare) și la adaptarea lor de la o zonă la alta a țării.seminte

Astăzi, însă, a început să se pună problema protejării resurselor genetice. Companiile internaţionale producătoare de OMG-uri preiau tot mai hotărât controlul asupra resurselor de bază din agricultură şi din producţia de hrană prin intermediul brevetelor pe plante şi pe animale. Oficiul European de Brevete permite unor firme ca Monsanto, Dupont, Syngenta Bayer sau BASF să pretindă că anumite plante şi animale sunt monopolul lor, o metodă de a face profit de pe urma inovațiilor pe care le aduc în agricultură, spun opozanții. Dar și o piedică pentru țărani.

Odată ce apelează la semințe modificate genetic, susține Attila Szocs, agricultorul își pierde dreptul de a refolosi la culturile următoare semințele obținute din prima recoltă. Asta din cauza patentelor. El va trebui să cumpere semințele în fiecare an de la companiile producătoare. Mai departe, odată eliberate în mediu, plantele modificate genetic nu pot fi controlate, pentru că interacționează liber cu întregul ecosistem. Asta poate duce la impurificarea culturilor convenționale sau ecologice prin polenizare.

Genele dintr-un lan de porumb modificat genetic se pot infiltra astfel în ansamblul de gene al semințelor dintr-un lan cultivat tradițional, caz în care dreptul agricultorilor de a păstra și folosi semințe din producția proprie poate fi compromis. Și asta pentru că trebuie să plătească la producătorii de OMG-uri pentru genele infiltrate. “În timp ce companiile de semințe ar profita de pe urma acestui fapt, venitul agricultorilor ar suferi, precum și diversitatea de semințe cultivate”, spune Szocs.

Soluția pentru evitarea unor astfel de cazuri, spune agricultorul clujean, este ca țăranii dintr-o regiune să coopereze între ei pentru a conserva semințele tradiționale și a ține la distanță OMG-urile. O astfel de inițiativă a fost demarată de grupul de acțiune local de pe Valea Hârtibaciului, care include printre membrii săi și aleși locali și care vrea să transforme zona într-una fără plante modificate genetic. În alte cuvinte, să conserve patrimoniul genetic al locului. Varietățile tradiționale, aflăm de la Attila Szocs, au o capacitate mare de a tolera condițiile vitrege de mediu, sunt mult mai bine adaptate la condițiile locale decât alte tipuri de semințe, oferă un randament ridicat și constant, au proprietăți nutritive crescute, sunt eco și nu necesită pesticide sau erbicide, ceea ce le-ar face mai economice decât altele.

De cealaltă parte sunt hibrizii și OMG-urile. Hibrizii sunt organisme vii care provin din încrucişarea (hibridizarea) a doi indivizi ce fac parte din specii, soiuri, genuri sau rase diferite. Sunt întâlniţi în agricultura industrializată și, spune agricultorul clujean, completează acest sistem bazat, în principal, pe utilizarea masivă a chimicalelor pentru fertilizare și pentru combaterea paraziților și pe folosirea combustibililor fosili. În plus, dacă sunt cultivați a doua oară, nu au aceeași productivitate. OMG-urile definesc plante de cultură cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică de laborator, li s-au transferat gene de la alte specii pentru a le conferi anumite proprietăţi noi, cum ar fi o rezistenţă sporită la dăunători, boli sau condiţii de mediu. Pe lângă problemele de contaminare mai sus amintite, unele studii relevă riscuri asupra sănătății asociate OMG-urilor, precum și pierderi în materie de biodiversitate.

Citeste tot articolul pe Totb.ro


Categorii: Alimentatie, Factori poluanti, Stiri Romania | 23.01.2013 No Comments »


Afisari: 1453

Comentarii

proiect realizat sub amprenta:
bcr toyota alpha bank
initiatori:
credite bancare carduri bancare depozite bancare leasing
parteneri:
parteneri media:
jocuri fotbal jocuri fotbal
sustinem:
Cod Verde Case-Ecologice Stop CO2
 
web development by Filip NET
design by Olivia Design