Romania a finalizat evaluarea corpurilor de apa naturale si puternic modificate, conform UE

Corpurile de apa naturale (rauri și lacuri) de calitatea cea mai buna se gasesc in bazinele hidrografice Jiu, Siret, Tisa și in bazinul Dunarii.

Romania a finalizat evaluarea corpurilor de apa naturale și puternic modicate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile și completarile ulterioare, care transpune cerințele și criteriile stabilite de Directiva Cadru Apa. Astfel, Administrația Naționala “Apele Romane” a realizat evaluarea corpurilor de apa, din punct de vedere al starii ecologice și al potențialului ecologic, implementand și testand metodologiile elaborate de catre ICIM.

Pentru aceasta evaluare, s-a realizat o delimitare a corpurilor de apa : corpuri de apa naturale (rauri și lacuri naturale), corpuri de apa puternic modificate (raurile și lacurile de acumulare) și corpuri de apa artificiale (canale).

• Evaluarea starii ecologice s-a realizat pentru corpuri de apa naturale, care include 5 categorii de calitate, de la “foarte buna” la “proasta”: FB (”foarte buna”), B (”buna”), M (”moderata”), S (”slaba”) și P („proasta”). Corpurile de apa care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeana sunt cele din primele doua categorii, respectiv “foarte buna” și “buna”.

• Evaluarea potențialului ecologic s-a realizat și pentru corpuri de apa puternic modificate (adica pe cursul de apa s-a construit o lucrare hidrotehnica: baraj, indiguire, canal etc.), evaluare fiind realizata pe 3 categorii, conform cerințelor Directivei Cadru Apa: PEM (”potențial maxim”), PEB (”bun”) și PEMo (”moderat”). Corpurile de apa care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeana sunt cele din primele doua categorii, respectiv “potențial maxim” și “potențial bun”.

Astfel, la nivelul anului 2010, pe cursul fluviului Dunarea, conform criteriilor Directivei Cadru Apa, au fost delimitate si desemnate 7 corpuri de apa, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias - Portile de Fier I, Portile de Fier II, Portile de Fier II - Chiciu, Chiciu - Isaccea si Sulina) si 2 corpuri de apa naturale (bratele Chilia si Sf. Gheorghe). Dintre acestea, toate cele 5 corpuri de apa puternic modificate ating “potențialul ecologic bun”, iar cele 2 corpuri de apa naturale au o stare ecologica buna. Prin urmare, la nivelul corpurilor de apa delimitate pe fluviul Dunarea, toate au o stare ecologica buna și un potențial ecologic bun.

In urma cu 8 ani, pe 29 iunie, Romania ratifica, alaturi de celelalte state riverane, Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, document care ii responsabiliza pe semnatari sa trateze Dunarea ca un bun strategic comun. “Chiar daca intregul sector romanesc al fluviului Dunarea cu o lungime de 1073 km atinge obiectivele de calitate, respectiv starea ecologica buna și potențialul ecologic bun, este necesar sa fie continuate masurile de reducere a poluarii generate in principal de aglomerarile urbane. Dintre toți afluenții principali ai Dunarii de pe teritoriul romanesc, Argesul ramane in continuare raul cu aportul cel mai insemnat de poluanti”, DAVID Csaba, director general al A.N. Apele Romane, in mesajul adresat de Ziua Internaționala a Dunarii, astazi, 29 iunie.

La nivel național, in anul 2010, 82,65% din corpurile de apa naturale, puternic modificate și artificiale (rauri) evaluate de catre A. N. Apele Romane ating obiectivele de mediu. 43,93% din corpurile de apa naturale, puternic modificate și artificiale evaluate de catre A. N. Apele Romane, corespunzatoare lacurilor, ating obiectivele de mediu.

Din evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale (rauri și lacuri naturale), au fost evaluate 1643 de corpuri de apa naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 30 (1,82%) dintre acestea ating starea ecologica “foarte buna”, 1356 (82,53%) de corpuri de apa ating “starea buna”, 235 (14,3%) de corpuri de apa naturale au o stare ecologica “moderata”, 17 (1,03%) corpuri de apa au o stare ecologica “slaba”, iar 5 (0,3%) dintre acestea ating o stare ecologica “proasta”.

La nivelul bazinelor hidrografice, in bazinul hidrografic Jiu, se regasesc cele mai multe corpuri de apa naturale, care ating starea ecologica “foarte buna”. Majoritatea corpurilor de apa naturale ating starea ecologica “buna”, dintre acestea cele mai multe se regasesc in urmatoarele bazine hidrografice: Siret (305 corpuri de apa), Mureș (253 de corpuri de apa), Crișuri (211), Olt (125). In ceea ce privește corpurile de apa naturale care ating o stare ecologica “moderata”, cele mai multe se regasesc in bazinul hidrografic Olt (50) și, in ordine: bazinul hidrografic Argeș (28), Crișuri (24), Someș (21), Ialomița (15), Siret (13), Vedea (12), Litoral (11), Mureș (10). Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apa naturale, au fost evaluați 41115,6 km din care 30085 km (73,2%) ating starea ecologica “foarte buna” și “buna”, 10227,8 km (24,8%) ating starea ecologica “moderata”, 623,9 km (1,5%) ating starea ecologica “slaba” și 178,3 km (0,4%) ating starea ecologica “proasta”.

Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate și artificiale (rauri), au fost evaluate 345 de corpuri de apa modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 257 (74,49%) sunt corpuri de apa puternic modificate care ating potențialul ecologic “maxim” și “bun” și 88 (25,50%) sunt corpuri de apa puternic modificate care au potențial ecologic “moderat”. Dintre acestea, corpurilor de apa puternic modificate și artificiale (rauri) cu un potențial “maxim” și “bun” se regasesc in bazinele hidrografice: Someș, Crișuri, Tisa, Mureș, Dunare, Bega-Timiș-Caraș. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apa puternic modificate și artificiale (rauri), au fost evaluați 12338,2 km, din care: 8493,7 km (68,84%) ating un potențial ecologic “maxim” și “bun” și 3848 km(31,16%) au un potențial ecologic “moderat”.

Din evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale (lacuri), au fost evaluate 57 de lacuri naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 10 (17,55%) au stare ecologica “foarte buna” și “buna”, 44 (77,19%) au stare ecologica “moderata”, 3 (5,26%) au stare ecologica “proasta”. Lacurile naturale cu stare ecologica buna și foarte buna se gasesc in bazinele hidrografice: Tisa, Siret și in bazinul Dunarii. Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate și artificiale (lacuri de acumulare), au fost evaluate 116 de corpuri de apa modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 66 (56,9%) sunt corpuri de apa puternic modificate care ating potențialul ecologic “maxim” și “bun” și 50 (43,1%) sunt corpuri de apa puternic modificate care au potențial ecologic “moderat”. Lacurile de acumulare care ating potențialul ecologic “maxim” și “bun” se gasesc in bazinele hidrografice: Siret, Argeș, Olt și Jiu.

Pentru anul 2010, din volumul total de ape uzate evacuate de 4868,55 mil. mc, 1070,5 mil. mc (21,98%) reprezinta volume de ape uzate ce nu se epureaza și volume de apa insuficient epurate. Din volumul de ape uzate neepurate de 642,4 mil.mc, cel mai mare volum de ape uzate provine de la unitati din domeniul Captare si prelucrare apa pentru alimentare: 536,84 mil. m3/an - 83,57 %; cu o contributie mai redusa, se inscriu unitatile din cadrul activitatilor din: Industria metalurgica si constructii de masini: 72.80 mil. m3/an (11%,3) si Prelucrari chimice: 18,38 mil. m3 (2,86 %). Referitor la apele uzate insuficient epurate, 428,1 mil. mc, activitatile cu cea mai mare pondere sunt: Captare si prelucrare apa pentru alimentare: 304,88 mil. m3/an - aprox 71%; Prelucrari chimice: 43,811 mil. m3/an - peste 10 % si Industria extractiva: 22,41 mil. m3/an -5,2%.

Sursa: AmosNews