Protocolul aditional - primul acord multilateral de mediu care defineste “prejudiciul asupra biodiversitatii” produs de OMG-uri

In sedinta de Guvern de miercuri, 04.05.2011, a fost aprobat Memorandumul pentru aprobarea semnarii Protocolului aditional Nagoya - Kuala Lumpur privind raspunderea si repararea, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.

Dupa aprobarea Memorandumului, ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély, va semna Protocolul aditional, in numele Romaniei, la data de 11 mai 2011, in cadrul celei de a 19-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila care se desfasoara la sediul ONU din New York.

Documentul a fost adoptat la 15 octombrie 2010, in cadrul celei de-a cincea Conferinte a Partilor la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea (COP/MOP5) si este deschis spre semnare la sediul ONU din New York in perioada 7 martie 2011- 6 martie 2012.

Protocolul aditional cere statelor sa coopereze cu mai multa determinare pentru a dezvolta legislatia internationala privind raspunderea si repararea prejudiciului adus mediului prin efectele adverse ale miscarii transfrontiera a Organismelor Modificate Genetic (OMG).

Obiectivul Protocolului aditional este de a contribui la conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice, luand in considerare riscurile asupra sanatatii umane, prin prevederea unor reguli si proceduri internationale in domeniul raspunderii si repararii prejudiciului produs de OMG, a caror origine rezida in miscarea transfrontiera, intentionata si neintentionata.

Protocolul aditional este primul acord multilateral de mediu care defineste “prejudiciul asupra biodiversitatii”. “Prejudiciul” reprezinta un efect advers asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice, luand in considerare si riscurile asupra sanatatii umane. El stabileste o lista indicativa a elementelor care trebuie folosite pentru a caracteriza un astfel de efect advers.

Cea mai mare parte a textului Protocolului aditional se bazeaza pe principiile si conceptele utilizate in Directiva 2004/35/CE privind raspunderea de mediu referitoare la prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului.

Ratificarea Protocolului aditional va permite Romaniei sa revizuiasca si, dupa caz, sa completeze cadrul legislativ existent in domeniul raspunderii si repararii prejudiciului, reprezentat de OUG nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea nr. 19 din 29 februarie 2008, si care transpune Directiva 2004/35/CE a Parlamentului si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind privind raspunderea de mediu referitoare la prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului. OUG nr. 68/2007 a fost modificata si completata prin OUG nr. 15/2009 pentru a se asigura transpunerea integrala si implementarea corecta a Directivei mentionate.

Adoptarea Protocolului aditional Nagoya-Kuala Lumpur a fost salutata de Consiliul UE prin Concluziile Consiliului din 20 decembrie 2010 „Conventia privind diversitatea biologica si rezultatele si actiunile ulterioare Conferintei de la Nagoya (11-29 octombrie 2010)”. Uniunea Europeana urmeaza sa semneze Protocolul aditional si, in acest sens, a fost initiata de catre Comisia Europeana o propunere de Decizie a Consiliului, care “autorizeaza Presedintele Consiliului sa desemneze persoana ori persoanele imputernicite sa semneze, in numele Uniunii, Protocolul aditional Nagoya-Kuala Lumpur privind raspunderea si repararea la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.”