25 de ani de la catastrofa / Cernobil, mediu inca contaminat. Europa, divizata de problema nucleara

Comunitatea internationala comemoreaza marti 25 de ani de la accidentul de la Cernobil, cea mai grava catastrofa din istoria energiei nucleare. Efectele se resimt si astazi, in special pentru mediu. In prezent, Europa este in continuare divizata cu privire la energia nucleara, dar reticenta tot mai accentuata a cetatenilor sai fata de acest tip de energie, alimentata de tragedia din Japonia, sugereaza o temperare a avantului in acest domeniu.

La 26 aprilie 1986, la ora 01.23, reactorul numarul 4 al centralei de la Cernobil a explodat in timpul unui test de securitate, in urma unei erori de manipulare. Deflagratia a ridicat dala superioara a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone. Combustibilul nuclear a ars timp de peste zece zile, emitand elemente radioactive cu o intensitate echivalenta cu cel putin 200 de bombe de la Hiroshima si contaminand o mare parte din Europa, in principal Ucraina, Belarus si Rusia.

Pentru a stinge incendiul si a curata zona din jurul centralei, URSS a trimis in patru ani 600.000 de persoane, expuse unor doze puternice de radiatii cu o protectie minima. URSS condusa de Mihail Gorbaciov a reactionat in cea mai nefericita traditie a secretului, nerecunoscand drama decat dupa trei zile, dupa ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea intreaga. Tacerea oficiala sovietica, urmata de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane, iar modul in care a fost gestionata criza a dezvaluit slabiciunile statului.

Bilantul de la Cernobil suscita in continuare controverse: sunt criticate cultul secretului si supravegherea defectuoasa a victimelor in anii haotici din perioada postsovietica, precum si activitatea de lobby in favoarea energiei nucleare, reticenta la analizarea consecintelor pe termen lung ale catastrofei.

In 2005, mai multe agentii ale ONU, printre care s-a aflat si Organizatia Mondiala a Sanatatii, au estimat ca 4.000 de persoane au murit in urma expunerii la radiatii, un raport care, potrivit ecologistilor, subestimeaza puternic impactul accidentului de la Cernobil.

Acest raport este contestat de UNSCEAR, comitetul stiintific al Natiunilor Unite pentru efectele radiatiilor atomice, care nu recunoaste decat 31 de decese in randul operatorilor si pompierilor imputabile direct efectelor radiatiilor. In ultimul sau raport din februarie 2011, UNSCEAR mentioneaza, de asemenea, 6.000 de cazuri de cancer tiroidian, dintre care 15 mortale, provocate de consumul inca din copilarie al laptelui contaminat. “Nu sunt alte dovezi convingatoare” privind alte efecte, afirma sursa citata.

Potrivit Greenpeace, cel putin 100.000 de persoane au murit inainte de 2005 in Ucraina, Belarus si Rusia in urma contaminarii radioactive (cancer, afectiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace), a declarat pentru AFP Ivan Blokov, responsabil al filialei ruse a organizatiei.

Accidentele din Japonia au readus in memoria populatiei cosmarul nuclear si au generat repercusiuni politice in Occident, unde Cernobil a favorizat avantul miscarilor ecologiste.

Totusi, in pofida ingrijorarilor tot mai accentuate ale cetatenilor, statele europene raman divizate in privinta viitorului energiei nucleare, conturandu-se trei tabere: cea antinucleara (cu Austria sau Danemarca), cea a sustinatorilor convinsi care cer continuarea investitiilor (cum ar fi Franta si majoritatea tarilor din Europa de Est) si tabara tarilor care intentioneaza sa renunte la acest tip de energie (cum este cazul Germaniei).

Cititi articolul in intregime pe ImpactNews