Contrastudiu Agent Green: DN66A afecteaza semnificativ ariile protejate traversate

Agent Green a depus marti la Ministerul Mediului si la ANPM raportul privind observatiile realizate pe anul 2010 in cadrul contrastudiului de biodiversitate la DN 66A si a cerut stoparea actualei proceduri de eliberare a acordului de mediu.

Obiectivele principale ale contrastudiului suntevaluarea corecta a biodiversitatii din zona traversata de ruta propusa pentru drumul national DN 66A si a impactului asupra mediului pe care constructia ar avea-o.

Evaluarea impactului asupra biodiversitatii reprezinta ultimul pas necesar a fi facut de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale in procesul de luarea deciziei privind acordul de mediu pentru constructia DN 66A care urmeaza sa fie luata de ANPM (Agentia Nationala de Protectia Mediului).

In acest moment, spune Agent Green, ANPM se afla in ilegalitate deoarece incalca articolul 5 al Ordinului Ministerului Mediului 135/2010 care precizeaza ca in situatia in care o investitie se realizeaza etapizat sau se amplaseaza pe terenuri aflate in raza teritoriala a mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza pentru intreaga investitie. Ori DN 66A ar urma sa aiba pana la finalizare cel putin 5 tronsoane si sa strabata 4 judete (Hunedoara, Gorj, Mehedinti si Caras Severin).

“Evaluarea impactului DN 66A asupra mediului este ilegala. Acesta trebuie evaluat pentru intreaga investitie. In septembrie am cerut ANPM sa respecte legislatia si sa opreasca procedura pentru eliberarea acordului de mediu la tronsonul 3 al drumului. Nu au raspuns, de aceea pregatim o plangere la Comisia Europeana si un proces la Curtea de Apel Bucuresti”, a spus Gabriel Paun, Presedinte Agent Green si membru al echipei de cercetare pentru mamifere.

Este pentru prima data in Romania cand se realizeaza un contrastudiu de biodiversitate pentru un proiect de investitii. Rezultatele observatiilor din anul 2010 arata ca tronsonul 3 al drumului national 66A care masoara 19 km ar urma sa afecteaze semnificativ ariile protejate si habitate prioritare pe care le traverseaza. 2552 ha din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de clima temperata a Europei adapostit in muntii Retezat, Godeanu, Tarcu si Vilcan ar fi compromise.

“Am avut mari semne de intrebare cu privire la studiul comandat de beneficiarul DN 66A si realizat pe baza a doar 5 zile de observatii in care de exemplu s-au identificat numai 2 locuri de reproducere pentru amfibieni si reptile, o singura urma de urs, niciun liliac si nicio acvila de munte. Echipa noastra a identificat in 38 de zile de teren din toate anotimpurile anului de-a lungul a 19 km de drum 213 de puncte de trecere pentru mamifere: 31 de lup, 15 urs, 7 ras, 46 cerb, 41 caprior, 62 vulpe, 30 jder, 21 mistret, 16 pentru pisica salbatica si 5 de capra neagra. Sunt foarte ingrijorata ca in ultimii 4 ani nu am mai observat nicio vidra pe raul Jiul de Vest. Este foarte posibil ca aceasta a disparut complet dupa ce tronsonul 2 al DN 66A realizat deja in mod ilegal a distrus complet habitatul acestui mamifer pe timpul santierului”, a adaugat Anca Serban, coordonator echipa mamifere, Agent Green.

“Am identificat 25 de specii de chiroptere (lilieci) reprezentate de 2290 indivizi. Pentru zona cercetata, au fost gasite trei specii noi, nesemnalate pana in prezent si o specie cu totul noua pentru Romania, liliacul cu cap de buldog (Tadarida teniotis)”, a adaugat Farkas Szodoray-Paradi, Presedintele Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania.

“Am facut observatii din 3 puncte cu vizibilitate de cel putin 3 km si am identificat 37 de specii de pasari dintre care 4 se regasesc in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Una ditre acestea este acvila de munte. O pereche are cuibul la o distanta de numai 500 m de DN 66A. Santierul si traficul intens care vor urma realizarii drumului vor afecta semnificativ cuibarirea acvilei de munte in apropierea amplasamentului.”, a spus Istvan Kovacs, Grupul Milvus, specialist in pasari.

“Am identificat 25 specii de flora care se regasesc pe liste rosii, 9 habitate de interes comunitar si chiar unul prioritar. Toate acestea ar urma sa fie afectate de defrisarile pentru constructie. Punctele de interes conservativ ridicat sunt: Pasul Jiu-Cerna, Stanca Rosie si Izvoarele Cernei. Habitatul prioritar 9180* paduri de Tilio-Acerion pe versanti, grohotisuri si ravene apare insular, in doua zone diferite de-a lungul drumului unde apar stancarii sau este traversat de paraie. In general acest habitat include paduri mixte dominate de paltinul de munte in amestec cu specii de de frasin, fag, ulm de munte, salcie capreasca, zmeur si mur de padure”, a spus dr. Irina Goia, specialist in flora si vegetatie de la catedra de Taxonomie si Ecologie a Universitatii din Cluj.

Doctorul Ioan Ghira de la aceeasi catedra si Presedintele Societatii Romane de Herpetologie si fost custode al Parcului National Retezat in anii ‘80 avertizeaza ca “toate cele 5 specii de amfibieni care traiesc in zona studiata ar putea disparea complet, intrucat vor fi distruse locurile pentru reproducere prin amenajarea drumului. Ori in afara baltilor si santurilor care exista la ora actuala in imediata apropiere a actualului drum forestier, nu mai exista alte locuri propice pentru reproducerea celor cinci specii de amfibieni pe o raza de multi kilometri. Substratul calcaros nu permite acumularea si pastrarea apei pluviale, iar cea a izvoarelor nu poate produce baltiri din cauza pantelor accentuate pe toti versantii. Din 8 specii de reptile pe care le-am identificat la drum si in vecinatate, 4 sunt amenintate cu disparitia: soparla de ziduri, soparla de munte, sarpele de alun si vipera comuna. O specie va fi periclitata (soparla de camp) si una va fi partial periclitata (sarpele de sticla sau naparca).”

Si specialistii de insecte coleoptere sustin ca locul numit Stanca Rosie trebuie evitat cu orice pret de constructia drumului: “In total au fost identificate 62 specii de insecte coleoptere din care 5 traiesc doar in Carpati, iar 4 specii sunt rare. La Stanca Rosie, pe langa diversitatea curculionidelor si prezenta speciilor rare si endemice, remarcam o mare diversitate floristica ce favorizeaza prezenta unui numar ridicat de insecte din diverse ordine. Din acest motiv este important si necesar ca viitoarea sosea sa ocoleasca aceasta stanca”, spune Lucian Alexandru Teodor, biolog Universitatea Babes Bolyai (UBB). Singurele fiinte care nu ar avea prea mult de suferit de pe urma constructiei ar fi “insectele din Familia Chrysomelidae deoarece ele se deplaseaza mai ales prin zbor si pot fi intalnite in alte zone mai mult sau mai putin indepartate de sosea”, a incheiat Conf. dr. Alexandru Crisan, UBB.

Anul trecut Agent Green si organizatiile partenere au protestat la Campusel, locul pana unde s-a ajuns cu asfaltul, au oprit Hotararea de Guvern care viza defrisarea a 32 ha de padure ce stau in calea drumului, au dat in judecata Administratia Parcului National Domogled si au desfiintat, cu ocazia dezbaterilor publice, studiul de impact al beneficiarului constructiei care continea zeci de erori stiintifice si omisiuni. Organizatiile partenere sunt Grupul Milvus, Asociatia pentru Protectia Liliecilor, Societatea Romana de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleana si WWF. La studiu contribuie in mod voluntar si oameni de stiinta de la catedra de Taxonomie si Ecologie a Universitatii Babes Bolyai si de la Universitatea Edinburgh din Scotia.

Agent Green si organizatiile partenere cer ANPM si ministrului mediului Laszlo Borbely sa stopeze actuala evaluare a impactului tronsonului 3 al DN 66A asupra mediului si sa ceara beneficiarului drumului realizarea unui nou studiu pentru intreaga investitie de realizat pe baza observatiilor in teren timp de cel putin 3 ani.

Sursa: Realitatea