Culisele efectelor asupra mediului: punga de plastic versus cea de hartie

Desi la prima vedere punga de hartie pare alegerea mai ecologica, raspunsul corect la dilema de mai sus nu este asa de simplu. Evz.ro va prezinta ce se ascunde dincolo de cele doua optiuni de folosit la cumparaturi.

Chimicalele din punga de hartie

Hartia este facuta din copaci. Dar drumul prin care punga de hartie ajunge pe rafturile magazinelor este lung, sordid si lasa urme adanci in natura, potrivit presei de specialitate. Astfel, mai intai copacii sunt marcati si taiati, proces care poate provoca distrugeri masive de habitat, ceea ce afecteaza mediul pe termen lung.
Bustenii sunt apoi transportati si depozitati in locuri unde sunt lasati la uscat timp de trei ani. Apoi sunt sectionati in bucati mici, care sunt fierte. “Tocana” de lemn care rezulta de aici este amestecata cu acid si calcar si, dupa cateva ore de fierbere, capata consistenta. E nevoie de aproape trei tone de bucati de lemn pentru a produce o tona de astfel de “pulpa” consistenta. Aceasta este curatata cu multa apa, la care se adauga coloranti si apoi bronz. Amestecul devine hartie bruna.

Odata folosite pentru a le recupera, pungile din hartie putin imprimate pot fi folosite la crearea compostului sau - in cazul celor imprimate intens - pot fi reciclate. Potrivit specialistilor citati de presa de specialitate internationala, varianta mai buna este cea a folosirii la compost. „Daca alegeti reciclarea, trebuie sa stiti ca acesta este un proces chimic in care se folosesc tot felul de compusi pentru a separa si curata pulpa de hartie din care din nou se face hartie”, au explicat acestia.

Punga de plastic: pacaleala biodegradabila

Sacosele de plastic sunt produse din petrol, o resursa care nu este regenerabila, fiind facute din aproape 4% din productia de petrol din lume. Cel mai mare cost in producerea lor il reprezinta cel legat de consumul de electricitate, care, cel mai adesea, vine din surse conventionale de energie. Pungile de plastic sunt produse dintr-un anumit tip de polimer numit polietilena.

Odata uzate, pungile de plastic pot fi reciclate, dar acest proces presupune topirea lor, ceea ce, potrivit autoritatilor americane, necesita folosirea a doua treimi din energia necesara producerii unora noi. Problema este insa ca, odata reciclate, pungile nu mai sunt la fel de rezistente pentru ca plasticul este un tip de material care pierde din viabilitate de-a lungul procesului de recuperare.

Dar, exista si pungi de plastic biodegradabil, realizate din biopolimeri care sunt complet biodegradabili in compost si nu provin din petrol, ci din surse de mancare.
Sursa primara de bioplastic astazi este porumbul. Problema cu acesta este, insa, din punctul de vedere al culturilor nesustenabile, ceea ce il descalifica din randul solutiilor pe termen lung pentru lumea plasticelor.
Mai mult, unele pungi, desi marcate ca biodegradabile, de fapt nu sunt, fiind produse din plastic reciclat sau din amidon de porumb, iar acesta din urma biodegradeaza si, ca urmare a actiunii lui, plasticul se rupe in bucati mici, dar din acestea ramane o “murdarie de polimeri”.

Cititi articolul in intregime in Evenimentul Zilei