Columbienii renunta la carnea de broasca testoasa ca sa salveze specia

Locuitori din nordul Columbiei au renuntat sa manance felurile preferate, pe baza de carne de broasca testoasa, pentru a salva specia, pe cale de disparitie, cu riscul de a-si trada obieceiurile ancestrale, relateaza AFP.

Este o lupta impotriva culturii stramosilor mei. Am crescut mancand carne de broasca si mi-am crescut copiii cu banii pe care i-am castigat vanzandu-le. Acum sunt tot mai rare. Uneori scoatem plasele goale. Este timpul sa le salvam ca sa ne salvam si noi’, spune un localnic din nordul Columbiei, in varsta de 72 de ani. El este unul din conducatorii etniei wayuu, formata din pescari si pastori, care locuiesc in Venezuela si Columbia, in peninsula Guajira, la peste 100 km de Bogota.

A fost necesara o lunga munca de lamurire cu proprietarii de restaurante, bucatarii si vanatorii din regiune, pentru a-i convinge sa scoata din meniurile oferite carnea si ouale de broasca testoasa. Consumul acestora este interzis in principiu de conventiile internationale. Grupuri de voluntari au parcurs plajele, in trei schimburi, pentru a pazi cuiburile si a le proteja de pradatorii naturali, in timp ce altii au mers la restaurantele si hotelurile unde se servea supa de broasca testoasa, in incercarea de a le convinge sa renunte la acest fel de mancare.

Vanatorii de broaste testoase ar urma sa primeasca jumatate din suma pe care ar castiga-o vanzandu-le restaurantelor. Exista si fonduri pentru programe comunitare, destinate indeosebi scolilor si bibliotecilor.

‘Din 100 de broaste testoase, numai una ajunge la varsta de reproducere, din cauza pradatorilor naturali si a oamenilor. Situatia este atat de dramatica, incat trebuie avertizati locuitorii din zona sa-si schimbe obiceiurile’, explica un biolog. Campania ii vizeaza indeosebi pe copiii wayuu, care i-ar putea convinge pe cei mari sa renunte la broastele testoase. ‘Fostii vanatori si copiii lor se ocupa acum sa amenajeze locuri sigure pentru testoasele care depun oua, sa protejeze ouale si sa elibereze in mare puii’, spune Maria Claudia Diazgranados, coordonatoarea unui ONG implicat in proiect.

Sursa: ImpactNews