A inceput summitul ONU pe biodiversitate

Speciile de plante si animale dispar de 100 pana la 1000 de ori mai repede decat o impune ritmul natural, habitate-cheie sunt sterse de pe fata pamantului si din ce in ce mai multa apa si terenuri sunt folosite pentru supravietuirea si dezvoltarea omenirii. Unii economist spun ca aceste fenomene afecteaza deja prosperitatea umana, iar in Japonia tocmai s-a dat startul unui summit ONU in care guvernantii vor incerca sa afle de ce nu au atins pana in 2010 tintele pentru protejarea biodiversitatii impuse in 2002 si vor cauta solutii la criza din lumea naturala.

Jochen Flasbarth, presedintele Agentiei federale pentru protectia mediului din Germania, cel care a detinut pana acum si presedintia Conventiei pentru Diversitate Biologica, intrunita zilele acestea in Nagoya, Japonia, spune ca omenirea nu a reusit nici macar sa incetineasca ritmul pierderilor in materie de biodiversitate. „Inca pierdem din bogatia, frumusetea si capitalul natural al planetei noastre”, s-a pronuntat el, citat de BBC News. „ In fiecare an sunt taiate paduri virgine de dimensiunea Greciei”. La randul sau, viitorul presedinte al Conventiei, Ryu Matsumoto, ministrul mediului din Japonia, a spus ca lumea este pe punctul de a atinge un prag - in urmatorii 10 ani - dupa care pierderea biodiversitatii ar urma sa devina ireversibila.

In aceste conditii, delegatii din 193 de tari prezenti la summitul ONU vor incerca sa finalizeze un acord indelung amanat privind exploatarea resurselor natualre intr-un mod corect si echitabil. Mai ales ca o echipa de economisti finantata de Natiunile Unite a calculat ca pierderea biodiversitatii si a ecosistemelor inseamna pentru omenire costuri de 2 pana la 5 trilioane de dolari anual.

Totodata, studii recente au stabilit ca o cincime din plantele lumii sunt amenintate cu disparitia sau ca impactul uman asupra raurilor lumii ameninta 5 miliarde de oameni.

Prima oara cand guvernantii din mai multe tari au cazut de acord ca pierderile in materie de biodiversitate necesita atentie a fost in cadrul summitului din Rio, din 1992, cand a si luat nastere Conventia pentru Diversitate Biologica. Aceasta a inceput sa fie activa abia 10 ani mai tarziu, dupa summitul pe dezvoltare sustenabila de la Johannesburg. Stabilind ca diversitatea naturii este „fundatia pe care a fost construita civilizatia umana”, guvernantii au decis atunci ca, pana in 2010, sa obtina o „reducere semnificativa a ritmului actual de pierdere a biodiversitatii la nivel global, regional si national”.
Din 2002, insa, majoritatea masurilor privind sanatatea lumii naturale au cunoscut un trend descendent.

Majoritatea speciilor studiate in aceasta perioada sunt aproape de a fi clasificate ca fiind amenintate cu disparitia, in timp ce habitate naturale importante precum paduri, terenuri mlastinoase, rauri sau recife de corali continua sa piarda din dimensiuni sau sa fie date peste cap.

„Din anii ‘60 ne-am dublat consumul alimentar si consumul de apa”, a spus Jonathan Baillie, coordonatorul proiectelor de conservare de la Zoological Society din Londra. „Populatia lumii s-a dublat iar economia a crescut de sase ori; in 2050 vor fi 9,2 miliarde de oameni pe planeta”. De altfel, potrivit unui studiu lansat recent de WWF, consumul de resurse naturale al oamenilor depaseste cu 50% capacitatea de sustinere a Pamantului.

Desi exista semne de schimbare in bine in unele regiuni - zonele forestiere sunt in extindere in Europa si in China iar ritmul despaduririlor este in scadere in Brazilia -, doar 12% din regiunile naturale ale lumii cunosc in prezent o forma de protectie. Alte zone si tari, mai ales cele de la tropice, au realizat putine progrese in atingerea tintei fixate pentru 2010.

Cititi articolul in intregime pe Think Outside The Box