Romania are la dispozitie 5 ani pentru a se pune la punct cu reciclarea deseurilor

Aflata la coada listei europene privind colectarea selectiva si reciclarea, Romania trebuie sa se ridice, in cinci ani, la nivelul mediu din UE. Altfel, riscurile sunt enorme: infringement si amenzi de cateva sute de mii de euro pe zi.

Nivelul de reciclare in Romania este potrivit celei mai folosite enciclopedii on-line, Wikipedia, de 1% - cel mai mic din Uniunea Europeana. Oficialii romanii resping acest procent, vorbind de cifre un pic mai mari. Oricare ar fi cifra reala, ea este mult sub media europeana si departe de procentul belgian, care sare de 80%.

Prin noua directiva-cadru a gestiunii deseurilor, pe care Ministerul Mediului o transpune in legislatia nationala pana la finele anului, Romania are o misiune grea: sa creeze un sistem de colectare selectiva si de reciclare care sa functioneze eficient. Si, pentru asta, are la dispozitie doar cinci ani. Daca nu, amenzile, in cazul in care UE deschide o procedura de infringement, pot ajunge pana la 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare flux de deseuri pe care obiectivele nu au fost indeplinite.

Concret, tara noastra trebuie sa colecteze selectiv si sa recicleze 42% dintre deseurile de pe piata, tinta care creste anual, ajungand la 60% in 2013. Obiectivul este defalcat pe fluxuri de deseuri. Astfel, anul acesta, obligatia de reciclare a hartiei este de 60%, a plasticului de 14%, a sticlei de 44% si a metalelor de 50%.

Aflata la coada listei europene privind colectarea selectiva si reciclarea, Romania trebuie sa se ridice, in cinci ani, la nivelul mediu din UE. Altfel, riscurile sunt enorme: infringement si amenzi de cateva sute de mii de euro pe zi.
Nivelul de reciclare in Romania este potrivit celei mai folosite enciclopedii on-line, Wikipedia, de 1% - cel mai mic din Uniunea Europeana. Oficialii romanii resping acest procent, vorbind de cifre un pic mai mari. Oricare ar fi cifra reala, ea este mult sub media europeana si departe de procentul belgian, care sare de 80%.

Prin noua directiva-cadru a gestiunii deseurilor, pe care Ministerul Mediului o transpune in legislatia nationala pana la finele anului, Romania are o misiune grea: sa creeze un sistem de colectare selectiva si de reciclare care sa functioneze eficient. Si, pentru asta, are la dispozitie doar cinci ani. Daca nu, amenzile, in cazul in care UE deschide o procedura de infringement, pot ajunge pana la 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare flux de deseuri pe care obiectivele nu au fost indeplinite.

Concret, tara noastra trebuie sa colecteze selectiv si sa recicleze 42% dintre deseurile de pe piata, tinta care creste anual, ajungand la 60% in 2013. Obiectivul este defalcat pe fluxuri de deseuri. Astfel, anul acesta, obligatia de reciclare a hartiei este de 60%, a plasticului de 14%, a sticlei de 44% si a metalelor de 50%.

Un pas gresit la inceput?

Belgia – alaturi de Austria, Portugalia, Franta s.a. – a pornit sistemul colectarii selective a deseurilor, instituind, prin lege, existenta unei singure asociatii colective care sa preia de la producatorii de ambalaje raspunderea colectarii si reciclarii lor. Sub numele de Fost Plus, si pe piata din 1994, asociatia organizeaza mai departe colectarea selectiva si reciclarea, stimuland competitia intre operatorii de salubritate si reciclatori.

In Romania, sistemul a fost construit diferit, Ministerul Mediului autorizand cinci companii pe nisa preluarii raspunderii colective asupra deseurilor de ambalaje. Astfel, Eco-Rom, Eco-x, Environ, Intersemat si Sota Grup sunt competitori, situatie pe care oficialii europeni si cei belgieni o critica, sustinand ca nu asa se construieste un sistem bun si functional de colectare si reciclare.

Explicatia Ministerului Mediului, prin directorul Directiei de Gestiune Deseuri si Substante Periculoase, Ionut Georgescu, este aceea ca ministerul nu „poate obliga producatorul sa intre intr-o schema fixa”. Astfel, producatorilor romani de ambalaje, li se ofera alternative, sustine Georgescu. William Vermeir, directorul Fost Plus si unul dintre pilonii crearii sistemului de colectare selectiva in Belgia, crede ca stimularea concurentei la nivelul de preluare a raspunderii producatorilor este un pas gresit, pentru ca inhiba crearea unui sistem de colectare si reciclare cu adevarat sanatos.

„Oficialii din industrie ar trebui sa mearga impreuna la guvern cu propunerile lor si sa caute sistemul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor”, subliniaza belgianul, precizand ca sistemul de la Bruxelles nu este neaparat cel mai bun din lume si cel mai indicat pentru Romania, dar ca s-a dovedit  a fi o reteta buna pentru Belgia, aducand rate de reciclare de peste 80%, in 2008. De asemenea, avertizeaza acesta, autoritatile trebuie sa coopereze la nivel central si local si sa evite copierea totala a unui model care functioneaza in alte tari.

Iar Ionut Georgescu, prezent la al cincilea Congres Pro Europe, cu tema Economia Verde in Actiune, este constient de acest risc. „Analizam posibilitatea de a merge pe varianta belgiana. Nu suntem inca hotarati 100% de ceea ce vrem sa facem. Trebuie sa facem o analiza, un studiu, sa vedem ce efecte va avea pe piata”, spune oficialul, precizand ca, pana la finalul acestui an, ministerul – dupa discutii cu toate partile implicate, inclusiv primarii, producatori si operatori de salubritate – se va decide asupra tipului de sistem care trebuie implementat in Romania. El recunoaste ca ministerul trebuie sa se gandeasca mai atent la efectele pe piata, in situatia actuala, cu cinci companii autorizate.

Momentul, crede Georgescu, reprezinta atat un avantaj foarte mare, dat de introducerea noii legislatii europene, cat si un punct critic in alegerea modelului pentru Romania.

Ministerul si-a propus ca, pana la finele lui 2011, toata legislatia care trebuie schimbata, ca urmare a introducerii noii directive-cadru a deseurilor, sa fie modificata, iar, din 2012, sa inceapa etapa de implementare.

Belgia - alaturi de Austria, Portugalia, Franta s.a. - a pornit sistemul colectarii selective a deseurilor, instituind, prin lege, existenta unei singure asociatii colective care sa preia de la producatorii de ambalaje raspunderea colectarii si reciclarii lor. Sub numele de Fost Plus, si pe piata din 1994, asociatia organizeaza mai departe colectarea selectiva si reciclarea, stimuland competitia intre operatorii de salubritate si reciclatori.
In Romania, sistemul a fost construit diferit, Ministerul Mediului autorizand cinci companii pe nisa preluarii raspunderii colective asupra deseurilor de ambalaje.

Astfel, Eco-Rom, Eco-x, Environ, Intersemat si Sota Grup sunt competitori, situatie pe care oficialii europeni si cei belgieni o critica, sustinand ca nu asa se construieste un sistem bun si functional de colectare si reciclare.

Explicatia Ministerului Mediului, prin directorul Directiei de Gestiune Deseuri si Substante Periculoase, Ionut Georgescu, este aceea ca ministerul nu „poate obliga producatorul sa intre intr-o schema fixa”. Astfel, producatorilor romani de ambalaje, li se ofera alternative, sustine Georgescu. William Vermeir, directorul Fost Plus si unul dintre pilonii crearii sistemului de colectare selectiva in Belgia, crede ca stimularea concurentei la nivelul de preluare a raspunderii producatorilor este un pas gresit, pentru ca inhiba crearea unui sistem de colectare si reciclare cu adevarat sanatos.

„Oficialii din industrie ar trebui sa mearga impreuna la guvern cu propunerile lor si sa caute sistemul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor”, subliniaza belgianul, precizand ca sistemul de la Bruxelles nu este neaparat cel mai bun din lume si cel mai indicat pentru Romania, dar ca s-a dovedit a fi o reteta buna pentru Belgia, aducand rate de reciclare de peste 80%, in 2008. De asemenea, avertizeaza acesta, autoritatile trebuie sa coopereze la nivel central si local si sa evite copierea totala a unui model care functioneaza in alte tari.

Iar Ionut Georgescu, prezent la al cincilea Congres Pro Europe, cu tema Economia Verde in Actiune, este constient de acest risc. „Analizam posibilitatea de a merge pe varianta belgiana. Nu suntem inca hotarati 100% de ceea ce vrem sa facem. Trebuie sa facem o analiza, un studiu, sa vedem ce efecte va avea pe piata”, spune oficialul, precizand ca, pana la finalul acestui an, ministerul - dupa discutii cu toate partile implicate, inclusiv primarii, producatori si operatori de salubritate - se va decide asupra tipului de sistem care trebuie implementat in Romania. El recunoaste ca ministerul trebuie sa se gandeasca mai atent la efectele pe piata, in situatia actuala, cu cinci companii autorizate.
Momentul, crede Georgescu, reprezinta atat un avantaj foarte mare, dat de introducerea noii legislatii europene, cat si un punct critic in alegerea modelului pentru Romania.

Ministerul si-a propus ca, pana la finele lui 2011, toata legislatia care trebuie schimbata, ca urmare a introducerii noii directive-cadru a deseurilor, sa fie modificata, iar, din 2012, sa inceapa etapa de implementare.

Mai multe detalii in Evenimentul Zilei