Organismele modificate genetic - un nou conflict la nivelul UE. Romania versus “greii” Franta si Germania

Majoritatea ministrilor agriculturii au ridicat obiectii luni, in reuniunea de la nivelul UE, privind propunerea Comisiei prin care se permite statelor membre de a decide cultivarea de organisme modificate genetic, informeaza EUobserver. Pana acum autorizarea sau interzicerea avea loc doar la nivelul UE, insa propunerea Comisiei din luna iulie atribuie statelor membre competenta de a decide asupra cultivarii. Romania a sustinut propunerea Comisiei, impotriva greilor Franta si Germania.

Tocmai de aceea, obiectiile ministrilor europeni se refera la o posibila scindare a pietei interne care rezulta dintr-o astfel de competenta.

Propunerea Comisiei a suscitat controverse inca de cand a fost anuntata, intrucat s-a argumentat ca se acorda statelor membre puterea de a decide in acest sens si ca asta va avea implicatii asupra pietei unice. A fost, de altfel, argumentul cancelarului german Angela Merkel.

Modificarea Directivei 2001/18/CE presupune adaugarea unui articol in care se stipuleaza ca tarile membre pot interzice organismele modificate genetic (OMG) avand la baza motive socio-economice, culturale si etice, pe langa cele actuale de contaminare a solului, fara a se recurge la clauza de salvgardare. Deciziile lor nu vor trebui autorizate de Comisie, dar vor trebui sa informeze statele membre cu o luna inainte de adoptarea masurilor. Autorizarea la nivelul UE ramane in vigoare si se va face in functie de considerente de mediu si de sanatate publica.

Ministrul agriculturii din Belgia - tara care detine in prezent presedintia UE - a spus, dupa intalnirea de luni, ca nu se va ajunge la un compromis in viitorul apropiat.

Germania, Franta si alte state membre sunt preocupate ca propunerea Comisiei poate duce la o fragmentare a pietei interne a UE si s-ar putea opune reglementarilor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Italia si Spania (care are o pozitie in favoarea OMG) s-au aratat preocupate de o renationalizare a unei politici comunitare, in timp ce tarile total opuse cultivarii OMG - Austria, Ungaria si Grecia sustin aceasta idee.

Olanda, o tara pro-OMG, sustine propunerea Comisiei, considerata o modalitate de a debloca situatia. “Odata ce s-a demonstrat ca aceste culturi OMG sunt sigure pentru oameni, animale si mediu, ar trebui sa le dam fermierilor alegerea si sansa de a face fata concurentei la nivel mondial”, a spus ministrul agriculturii olandez, Gerda Verbung, citat de EUobserver.

Ce OMG se cultiva deja in UE?

Comisia Europeana a publicat pe site-urile ei o lista comprehensiva a OMG. Exista un soi de porumb modificat genetic - MON810 - care se cultiva in scopuri comerciale si a fost autorizat in 1998. Modificarea genetica este destinata sa protejeze recolta impotriva unui daunator.

Cartoful “Amflora”, si el modificat genetic pentru amidon, a fost autorizat in 2010. El prezinta un continut sporit de amilopectina in amidon, a fost explicatia CE la autorizare, iar amidonul este destinat utilizarii industriale, precum producerea hartiei.

Alte OMG autorizate in UE sunt un tip de sfecla de zahar, trei tipuri de boabe de soia, trei tipuri de seminte de rapita pentru ulei, sase tipuri de bumbac si 17 tipuri de porumb.

Bune practici in UE pentru a se obtine separarea intre OMG si organismele nemodificate

In cadrul Consiliului ministrilor agriculturii, comisarul european pentru sanatate si protectia consumatorului John Dalli a prezentat raportul unui grup de lucru format din specialisti ai Comisiei si experti din statele membre referitor la modalitatea in care se evita amestecarea porumbului modificat genetic (MG) de cel care nu este modificat genetic.

Expertii europeni au ajuns la concluzia ca depozitarea si o anumita distanta care sa izoleze culturile sunt cele mai bune metode de a limita sau evita amestecarea. Ghidul de bune practici poate fi consultat aici.

Pe scurt, printre practicile recomandate este o distanta de 15-50 de metri de izolare intre culturile MG si non-MG pentru a reduce polenizarea intre cele doua tipuri si limitarea continutului de porumb MG in hrana si furajele conventionale la nivele mai mici de 0,9%.

Ce spune Romania despre OMG?

Parerile sunt impartite. In general, la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii s-a observat de-a lungul timpului o pozitie moderata. Prezent la lucrarile consiliului de luni a fost, din partea Romaniei, secretarul de stat Barna Tanczos. Secretarul de stat in MADR Adrian Radulescu a declarat pentru Hotnews.ro ca Romania sustine cultivarea OMG si ideea Comisiei Europene, ca state membre sa decida fiecare autorizarea cultivarii OMG.

Altfel, au existat initiative de interzicere si etichetare a produselor care contin OMG. Una dintre ele ii apartine lui Bogdan Ciuca de la PC, care a sustinut prin initiativa sa etichetarea cu o bulina galbena, de dimenisuni de 30% din eticheta produsului, a produselor care contin OMG. Bulina urma sa contina si o avertizare, in care sa se arate ca acel produs contine OMG.

“Initiativa a fost respinsa de Comisia pentru Agricultura, fara nicio justificare. Pur si simplu nu au vrut-o, probabil ca afectam afacerile unora dintre ei”, a spus Ciuca pentru HotNews.ro, intrebat ce s-a ales de acea propunere. Numai ca, nu s-a dat batut si a depus-o din nou, iar acum se afla in proceduri parlamentare.

Cititi articolul in intregime in HotNews