Produsele bio romanesti, putine si prea scumpe

Desi suprafata cultivata ecologic a crescut in ultimii ani, numarul producatorilor s-a diminuat constant. Ei prefera sa exporte materia prima, iar produsele finite sunt importate ulterior la preturi mai mari. Piata locala a produselor bio nu depaseste 1% din consumul autohton, in timp ce in alte tari, precum Germania, acestea acopera 5% din total.

Suprafata cultivata ecologic din Romania, adica fara folosirea de pesticide, a crescut de la 190.000 de hectare in 2007, la 240.000 de hectare anul trecut. In 2010, aceasta ar putea ajunge chiar la 250.000 de hectare. In ciuda acestui fapt, numarul celor care practica agricultura ecologica a scazut semnificativ, de la 4.100 in 2008, la 3.200 in 2009, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Astfel, productia de alimente ecologice a scazut anul trecut la 74.000 de tone, de la 90.000 de tone in 2008.

„Majoritatea producatorilor exporta materia prima pentru ca la noi nu exista unitati de procesare, iar produsele se intorc sub forma de produse finite, la preturi mult mai mari. Suntem in situatia in care un produs bio este si cu 30% mai scump decat unul traditional”, explica Radu Panait, directorul distribuitorului de produse bio Natura Land.

Fara sprijin de la stat

Panait spune ca singurul aliment ecologic romanesc pe care l-a vandut este mierea. „La ora actuala stiu ca in sectorul lactatelor mai putem vorbi de procesare si mai sunt si doua brutarii care produc paine bio fara adaosuri”, mai spune el. Majoritatea produselor vin din Germania, Olanda sau Italia. De exemplu, o cutie de cereale din grau ecologic importat din Germania ajunge sa coste 15 lei, fata de opt lei cutia de cereale care nu sunt obtinute din culturi bio. Romania este singura tara europeana care nu primeste subventii pe hectar pentru culturile bio. „Grecia dispune de 600 de euro pe hectar, in conditiile in care seceta din Baragan ar impune un minimum de 400 de euro pe hectar pentru culturile de aici”, precizeaza Marian Cioceanu, presedintele Bio Romania.

Oficialii Ministerului Agriculturii spun ca exista un plafon anual de trei milioane de euro, alocat pentru 1.800 de ferme, care sunt in perioada de conversie - adica trec de la agricultura conventionala (in care sunt folosite si pesticide contra daunatorilor) la cea ecologica. Cioceanu spune ca sumele sunt mici, iar in aceasta perioada de conversie pierderile producatorilor sunt foarte mari.

„Franta de exemplu ofera o suma dubla in perioada de conversie fata de cea postconversie”, mai arata Cioceanu. Iar potentialul sectorului este mare - romanii consuma anual produse bio de 10 milioane de euro.

Cititi articolul complet in Adevarul