Cum scăpăm de sticlele din plastic ce sufocă Români

PET-urile reprezintă peste 30% din volumul de deşeuri din România, iar colectarea, reciclarea şi tratarea acestora, ce constituie o obligaţie faţă de UE, sunt ineficiente. În Germania, sistemul „buy-back” a fost introdus în 2003, iar 70% din PET-urile folosite sunt colectate şi reciclate.Tone de PET-uri plutesc în derivă pe râuri, zac aruncate la marginea şoselelor sau înfundă ghenele din blocuri. Alături de pungile de plastic sau de dozele de bere, alcătuiesc peisaje „inedite” în spaţiile naturale protejate de lege sau chiar în mijlocul oraşelor, unde se înmulţesc de la o zi la alta.

Chiar ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, se arăta în urmă cu câteva luni, în cursul unei vizite pe Valea Someşului Mare, deosebit de surprins şi nemulţumit de invazia sticlelor de plastic.

A promis atunci că va căuta soluţii tehnice şi economice pentru instituirea taxei pe PET-uri ca variantă la stoparea poluării cu plastic. Au trecut însă aproape cinci luni, iar sistemul promis, care funcţionează cu rezultate remarcabile în Germania, de exemplu, sub denumirea de „buy-back”, a rămas la nivel de declaraţie.

Modelul german: dai PET-ul şi iei 0,25 euro

În Germania, sistemul „buy-back”, amintit ca soluţie la stoparea invaziei sticlelor din plastic şi de ministrul Nemirschi, a fost introdus în 2003. Pentru băuturile care nu sunt îmbuteliate în recipiente ecologice reciclabile se percepe o taxă de 0,25 euro (inclusiv TVA).

Aceşti bani îi sunt înapoiaţi cumpărătorului în momentul în care returnează recipientul. În marile lanţuri de magazine alimentare există la intrare automate unde se predau sticlele goale şi se emite un bon cu o sumă care se scade, la casa de marcat, din valoarea cumpărăturilor făcute.

„Sistemul «buy-back» a fost introdus în Germania la 1 ianuarie 2003. Pentru băuturile care nu sunt îmbuteliate în recipiente ecologice reciclabile se percepe o taxă de 0,25 de euro (inclusiv TVA),, bani care sunt daţi înapoi în momentul returnării recipientului. Regula se aplică pentru tot felul de băuturi de la bere la ceai, apă sau energizante, iar de la 1 aprilie 2009 sunt taxate şi recipientele pentru băuturi dietetice”, informează pe site-ul său Ministerul Federal al Mediului din Germania.

Astfel, oamenii sunt motivaţi să meargă cu sacoşa de PET-uri la magazin. Sticlele din plastic reciclate sunt folosite pentru producerea materialelor textile sau pentru confecţionarea ambalajelor destinate produselor cosmetice, iar 20% din PET-urile reciclate reprezintă materia primă pentru producerea altor recipiente din plastic.

Ministrul Nemirschi nu prea vrea „buy-back”

„Ministrul a renunţat deocamdată la ideea de a scoate o lege prin care să introducă sistemul «buy-back» pentru PET-uri. Există un proiect cu un grup de lucru, dar acest sistem ar presupune un efort financiar prea mare din partea statului”, spune Dragoş Năcuţă, purtător de cuvânt la Ministerul Mediului.

Reprezentanţii ministerului recunosc că actualul sistem de colectare a PET-urilor întâmpină probleme, create mai ales la nivel local de primării şi de firmele de salubritate.

„Populaţia nu are întotdeauna acces direct la containere, deoarece acestea nu se pot amplasa chiar la scara blocului. În Occident este altceva, acolo sunt case, dar la noi pe o scară de bloc stau şi o sută de familii”, susţine Dragoş Năcuţă. Ideea „buy-backului” nu i-a surâs ministrului Nemirschi nici în cazul produselor electrocasnice. La sfârşitul lunii mai, acesta le-a trimis comercianţilor o scrisoare prin care le-a cerut stoparea programului, recomandându-le să nu mai folosească taxa verde pentru reduceri în folosul personal.

Legea lui Iulian Iancu, „Un PET, un leu”, zace la sertar

Nici şefilor de la organizaţiile de colectare a PET-urilor nu le surâde „buy-backul”. Mugurel Rădulescu, şeful Eco-Rom, firmă lăudată de altfel de Ministerul Mediului pentru rezultatele sale, consideră că această modalitate de colectare, denumită şi sistem-depozit, nu ar fi indicată în România. Întrebat de reporterul „Adevărul” dacă sistemul „buy-back” ar afecta afacerile firmelor care practică sistemul de colectare selectivă a ambalajelor, Dragoş Năcuţă a spus că acest lucru ar fi posibil.

Românii ar putea să aducă la magazin PET-urile şi să primească şi bani pentru ele Foto:Adevărul

„Sistemul «buy-back» de colectare a PET-urilor ar afecta afacerile firmelor care se ocupă acum de colectarea selectivă”, spune Năcuţă. Preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a înregistrat anul trecut la Camera Deputaţilor o propunere legislativă prin care promova ideea de „buy-back” pentru PET-uri. Iulian Iancu spunea la acea vreme că a iniţiat acest proiect „dintr-un gest disperat, văzând grămezi de PET-uri şi de cutii de bere pe lacuri şi în jurul localităţilor” şi avansa ideea de a-i implica pe cetăţeni direct în procesul de colectare a PET-urilor.

Iancu propunea ca pentru fiecare PET returnat cumpărătorul să primească un leu, iar locurile de colectare să fie amenajate în hypermarketuri. Statul ar fi urmat să se implice în această acţiune prin asigurarea transportului care, potrivit declaraţiilor lui Iancu, „nu presupune vreo suplimentare de fonduri”. Şi propunerea lui Iulian Iancu, cât şi intenţia ministrului Nemirschi nu sunt în acest moment decât vorbe, în timp ce pelagra PET-urilor se întinde peste lacuri, râuri sau la margine de drum.

Firmele de salubritate „gestionează” PET-urile

Colectarea plasticului în România se face cu ajutorul unor organizaţii private de recuperare a PET-urilor, printre care şi Eco-Rom. Acestea amplasează containerele destinate colectării selective, al căror cost, de regulă, îl suportă şi care este cuprins între 90 şi 500 de euro. În colaborare cu primăriile, care stabilesc locul amplasării acestor containere speciale, şi cu firmele de salubritate, care le golesc, sortează şi transportă PET-urile la punctele de reciclare, aceste organizaţii fac parte din reţeaua actuală de colectare a plasticului în România.

Deocamdată însă, aceste containere, din cauza mărimii lor, cât şi a locurilor în care sunt aşezate se dovedesc o soluţie destul de ineficientă. Ele sunt amplasate în spaţii în care oamenii ajung cu greu ori sunt folosite, de multe ori, pentru depozitarea molozului sau a resturilor menajere. „Suntem o societate de recuperare a PET-urilor. Facem acţiuni de promovare, ne ocupăm de comunicare. De golirea, sortarea şi transportul PET-urilor din containere, se ocupă Salubritatea, pentru că nu avem maşini pentru aceste deşeuri”, spune Mugurel Rădulescu.

Eco-Rom, 55% din piaţă

Asociaţia Eco-Rom preia responsabilităţile legate de colectarea şi reciclarea ambalajelor aduse pe piaţă de operatorii economici. Eco-Rom reprezintă 55% din agenţii economici care colectează şi PET-uri. Anul 2008 a fost foarte bun pentru Eco-Rom Ambalaje. Societatea a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei, cu peste 40% mai mare decât cea înregistrată în anul 2007.

Occidentalii folosesc pentru sticlele din plastic, pe lângă colectarea selectivă, şi sistemul „buy-back” Foto: Adevărul

Soluţie

Agenţii economici care vând produse ambalate în PET-uri ar putea să-şi doteze magazinele cu spaţii pentru colectarea deşeurilor, iar comercianţii să instituie o taxă pentru fiecare PET sau doză de aluminiu. Aceşti bani vor fi recuperaţi de consumatori prin returnarea ambalajelor.

Sursa: Adevarul