Marea Ecologizare - O actiune la nivel national

Proiectul MAREA ECOLOGIZARE desfasoara actiuni în patru arii protejate: Parcul Natural Bucegi, Parcul Naţional Piatra Craiului, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Parcul Natural Apuseni.

Peste 200 de tineri implicaţi
Pentru actiunea din luna mai, s-au dat mesaje în toate părţile, pe website-ul şi blogul EcoAssist, prin intermediul emisiunilor televizate, prin intermediul grupurilor de discuţii, prin intermediul asociaţiilor de tineret şi nu în ultimul rând prin intermediul cunoscuţilor. Peste 280 de voluntari îşi anunţaseră intenţia de participare. Aceştia proveneau din mai multe colţuri ale ţării: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău, Braşov, Paşcani, Oradea sau Constanţa.

Rezultate pe măsură
În cele 4 weekenduri din luna mai, s-a mers în patru arii protejate cu probleme majore la capitolul deşeuri sau turişti necivilizaţi. Astfel, prima acţiune şi cea mai importantă a avut loc în Parcul Natural Bucegi. În două zile jumătate de lucru s-au strâns aproximativ 11 camioane de gunoi, aproximate la 115 metri cubi, iar autorităţile au acordat 14 amenzi pe teritoriul parcului. Majoritatea au fost pentru foc în arie protejată, acces cu vehicule motorizate (ATV) sau depozitarea ilegală a deşeurilor.
În paralel cu acţiunea din acest parc, EcoAssist a contactat R.N.P. - ROMSILVA şi JANDARMERIA ROMÂNĂ pentru a realiza patrule verzi. Astfel, în acest weekend, patrulele verzi au acţionat la nivel national iar amenzile au atins cuantumul pentru 114 milioane lei vechi. Acestea au fost acordate pentru foc în pădure, acces cu vehicule motorizate în pădure sau depozitarea ilegală a deşeurilor.

Pentru restul weekendurilor, rezultatele au fost semnificative:
În Piatra Craiului s-au strâns 170 de saci de gunoaie, de capacitate 120 litri, din care 81 de saci au fost colectaţi în Plaiul Foii şi aproximativ 89 în Zărneşti;
În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării s-au strâns 350 de saci, de capacitate 240 litri, numai de pe Canalul Dunavăţ;
În Parcul Natural Apuseni s-au strâns 335 de saci, de capacitate 73-120 litri, din zona Peşterii Scărişoara.
De asemenea, ne-am întors în Parcul Naţional Piatra Craiului, de data aceasta în zona de sud, Dâmboviţa şi Cheile Brusturet. Într-o singură zi de lucru s-au strâns 3 camioane de gunoi, aproximate la 18-20 metri cubi.

Partenerii şi implicarea acestora
Pentru realizarea unui proiect de o aşa anvergură, am beneficiat de sprijin din partea multor instituţii. Cel mai mare sprijin ne-a venit din partea Fundaţiei UPS care ne-a asigurat fonduri pentru masa, transportul şi cazarea voluntarilor, cât şi pentru tricouri şi panouri informative.
În ceea ce priveşte sprijinul logistic, administraţiile ariilor protejate cât şi primăriile au fost foarte prompte în a ne sprijini cu echipamente de lucru: saci, mănuşi, însă ni s-au dat sandwich-uri pe parcursul zilei şi am fost asistaţi la transportul sacilor de pe teren până la locul de acces pentru a fi ridicate de maşina operatorului de salubritate. Administraţia Parcului Natural Bucegi, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Administraţia Parcului Natural Apuseni au avut grijă să fim monitorizaţi zilnic de personal specializat, rangeri, şi ne-au răspuns apelurilor medicale sau urgenţelor pe care le-am avut. De asemenea, primăriile Buşteni, Sinaia, Zărneşti, Murighiol, Gârda de Sus, Rucăr şi Dâmbovicioara au sprijint logistic acţiunea, acoperind costurile de salubrizare.
De asemenea, autorităţile au declarat în majoritate că au mai avut voluntari, însă nu ca aceştia, şi ne-au solicitat să revenim, întrucât problema gunoiului nu se rezolvă atât de uşor.

Gunoier versus ecologist
În aproape fiecare arie protejată, turiştii sau localnicii ne-au întrebat de ce strângem după alţii, întrucât aceasta este munca gunoierilor. De asemenea, am primit şi o solicitare de a goli o cupă în care se strângea gunoiul privat de la o cabană. Ne-am văzut mai departe de treabă şi am observat că în ciuda ironiilor, oamenii se aşteaptă totuşi ca locul să fie curat şi li se pare normal să fie aşa. Din păcate mentalităţi de acest gen sunt prea uşor de întâlnit, probabil motivul pentru care avem gunoi în toată ţara. Mulţi români consideră că trebuie să existe cineva care să strângă după ei, ba chiar că există obligaţii de serviciu pentru acest lucru. Cât despre voluntarii de mediu, intenţia de a curăţa natura este una conştientă şi asumată: nu suntem gunoieri, nu suntem naivi, ci doar dorim să avem o natură curată, căci frumoasă este, în care să mergem să ne recreem şi să ne simţim bine.

Despre lege şi amendă
În cadrul patrulelor verzi, rolul voluntarilor este acela de a-i informa pe turişti asupra obligaţiilor legale şi a-i ruga să se conformeze cu acestea. În cazul în care refuză, autorităţile care patrulează cu ei pot să-i sancţioneze conform legii.
Astfel, în ariile protejate pentru aruncarea deşeurilor, aprinderea focului sau accesul cu vehicule motorizate în afara drumurilor asfaltate se poate sancţiona conform Legii Mediului OUG nr. 195/2005, cu modificări şi completări în legea nr. 265/2006, art. 96, alin. 3, pct. 3 cu un cuantum maxim de 3.000 RON pentru persoane fizice.
Alte două amenzi ce se poate acorda sunt, conform legii 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, tot pentru aprinderea focului sau depozitarea deşeurilor în păduri. Sancţiunile sunt de 120-200 RON pentru aprinderea focului, respectiv 60-80 RON pentru depozitarea ilegală a deşeurilor.
În ceea ce priveşte aruncarea deşeurilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cei care sunt prinşi aruncând gunoaie, amenda poate urca de la 16.000 până la 48.000 RON, conform legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, art. 13, litera b. Pentru foc în Deltă, acesta intră la categoria incendiere mirişti şi se sancţionează cu 32.000 până la 96.000 lei, conform aceleiaşi legi, 82/1993, art. 13, litera c.

În cadrul proiectului se realizeaza şi pancarte informative pentru ca turiştii să fie în cunoştinţă de cauză înainte să fie prea târziu. Astfel, considerăm că numai o ignorare totală şi completă a naturii şi autorităţilor sau un dezinteres total faţă de munca depusă de cei aproximativ 280 voluntari, poate să ducă la reapariţia gunoaielor în ariile protejate.

Liana Buzea, EcoAssist